Localitatea este atestata documentar din anul 1365, dar este amintita inca inainte de 1300 ca resedinta a unui district valah apartinand cand de Comitatul Hunedoara cand de Comitatul Timis.

Suprafata totala a comunei este de 132 km patrati. Relieful este deluros, teritoriul este strabatut de raul Bega, care izvoraste din muntii Poiana-Rusca.

Ocupatia de baza a locuitorilor este agricultura. O parte a populatiei mai lucreaza in industria chimica, exploatarea si prelucrarea lemnului, comert, agroturism.

Satul Sintesti apartine comunei Margina (1950) si este asezat la circa 1 km departare spre apus, intre Margina si Faget, pe drumul comunal ce face legatura intre ele si la circa 3,5 km pe DN 68A si cel comunal, de la sosea pana la sat.

Cam la circa 500 m spre nord de cursul lin al raului Bega, sub poale de deal, Dumnezeu a binecuvantat o asezare de romani sub denumirea de Sintesti. Dealurile Lipovei, Semercestilor si Cioaca il strajuiesc la nord despartindu-l de satele Grosi si Capalnas. Pe coamele lor, tot mai domoale pe masura ce se apropie de lunca raului Bega, sintestenii au planat vii si pomi fructiferi, care pana la colectivizare, erau mandria satului. La est si nord-est se invecineaza cu Margina (centru de comuna) si Zorani,la sud cu Breazova, Branesti si Batesti, iar la vest cu satul Temeresti.

Are o intindere de 4,5 km patrati – vatra satului, terenuri agricole si paduri.

Breazova este sat romanesc, atestat documentar la 1379, destul de timpuriu in comparatie cu alte asezari din cadrul comunei noastre. Existenta lui este mult mai veche . A fost o suburbie a cetatii Margina, a facut parte din districtul Icusi – Margina (esc. XV-XVI). Oamenii au suportat asuprirea si prigoana acelorasi stapanitori, fiind uniti si curajosi, au luptat impotriva nedreptatilor impuse, pentru libertate si unitate nationala, pentru drepturile lor.

Satul se invecineaza: la nord-est cu Margina, la est cu satul Curtea, iar la vest cu satul Branesti.

Nu are drumuri si cai de comunicatie amenajate, doar drumuri pietruite si de pamant.

Satul Costeiu de Sus apartine de comuna Margina dupa reforma administrativa din 1968.

Situat la 10 km de centru de comuna, pe drumul comunal Margina – Costei, calea ferata Lugoj – Ilia trecand la 200 m de casele oamenilor. Cu ani in urma, era gara in sat cu doua linii – principala si secundara. Aici se incarcau vagoane cu busteni si lemn de foc, pentru fabricile de mobila si depozite de lemn din tara.
Dupa 1989, in urma reorganizarii C.R.F., gara s-a desfiintat, nu a ramas nici macar o halta unde se pot elibera bilete de calatorie. Cladirea si anexele, ca toate garile si haltele desfiintate, din tara, au fost lasate in paragina si s-au distrus de oameni, fara ca cineva sa-i traga la raspundere, fiind bunuri publice.

Strajuit de Dealurile Lipovei, spre nord, cu Dambul Gomila (478 m) si ale Lapugiului la est, acoperite de paduri seculare, livezi de pruni si pasuni, satul este inconjurat de dealuri ce se imbratiseaza intr-un cerc, lasand iesire spre apus, catre Margina, de-a lungul paraului Icui, ce se formeaza in fundatura dealurilor si umbra padurilor din paraiele: Dimofti si Malaeti. Se invecineaza la nord cu satul Bulza – despartite de dealuri si paduri, la est cu judetul Hunedoara, la sud-est cu satul Cosevita, la sud si sud-vest cu satele Cosava si Nemesesti, iar la nord-vest cu satul Grosi.

Pe drumul comunal 103 Zorani – Grosi, la 7 km peste deal, prin padure, la nord de centrul comunei Margina, este situat satul Grosi.

Inconjurat de dealuri, care fac parte din dealurile Lipovei, vand inaltimi sub 300 m, acoperite cu paduri batrane de fag, stejar, carpen, da inpresia ca este asezat intr-o frumoasa depresiune.

Atestat documentar in 1508, satul este asezat pe Valea Grosului, un paraias ce strange apele provenite din ploile torentiale, aduse de torente formate pe dealurile si vaile din jur. Cand ploile sunt abundente iese din albie si inunda gradinile iar vara si in timp de seceta, paraul este fara apa, doar strajuit de vegetatie specifica.

Sat apartinator comunei Margina (1950), are la nord-vest hotar cu Arad, la nord-est este vecin cu satul Bulza (peste deal), la est cu satul Costeiu de Sus, la sud satele Nemesesti si Zorani iar la vest, de la Capalnas spre Faget si Temeresti se prelungesc dealurile Lipovei acoperite de paduri batrane.

Asezat la Nord de satul Margina la 0,5 km distanta pe carare si 1 km pe drumul comunal Margina – Zorani – Grosi.

Fiind foarte apropiat de centrul de comuna, locuitorii satului s-au rugat la aceeasi sfanta biserica, iar copiii au invatat carte la aceeasi scoala cu cei din Margina, avand aceiasi invatatori.

Atestat documentar mai tarziu decat Margina si celelalte sate din zona (1597), este probabil ca la inceputul existentei sale a fost o suburbie a Marginei, avand aceeiasi administratie si stapanire.

Pe drumul comunal Margina – Costeiu de Sus, la 4 km de centru de comuna, spre rasarit, la fel ca alte asezari romanesti ca: Rogosa, Nandresti, Negrilesti, Preoteasa, Lucacesti – disparut de pe harta tarii prin contopire cu Margina, Nemesesti sau Costeiu de Sus s-a statornicit, in mijlocul codrilor seculari, o comunitate mica de romani, satul Nemesesti.

Atestat documentar la 1427, iar de la 1439 face din districtul Icus – Margina, “pertinenta” a domeniului Hunedoarei, proprietate a lui Iancu de Hunedoara.

Satul Cosevita apartine comunei Margina dupa impartirea administrativa din 1968.

Asezat pe drumul national 68A – Lugoj – Deva, la 12 km departare de centrul comunei, in partea de est a judetului Timis, la granita cu judetul Hunedoara, satul se intinde pe dealurile Cosevitei situate pe linia Costeiu de Sus, Cosevita, Homojdia, Pietroasa, cu inaltimi mici, in jur de 320 m asa cum este varful Gurguleu (304 m).

Pe Dealul Cosevitei (320 m) se afla piatra de hotar intre cele doua tinuturi Banat si Transilvania.

Satul Bulza este atestat documentar la 1366. Este de inteles ca are o vechime destul de mare, paradoxal fiind faptul ca sub aspect economic si cultural nu a avut nici o insemnatate.

Asezarea sa, destul de departe de principalele cai de comunicatie si de alte asezari omenesti, dealungul unor vai, intre dealuri, dovedeste ca aici au venit familii de iobagi, fugite de pe mosiile nobililor si din calea cotropitorilor straini.

In timp, o data cu dezvoltarea asezarii, vatra satului s-a mutat mai spre apus, de-a lungul vaii, croind drum de iesire spre valea Muresului. Satele cele mai apropiate din vecinatate fiind: Caprioara, din judetul Arad, Pojoga din judetul Hunedoara si Costeiu de Sus din judetul Timis, toate situate la distanta de circa 7 km de Bulza. Cu locuitorii acestora aveau bulzanii relatii si legaturi de rudenie, mergeau la scolile din aceste sate, sau realizau schimburi de produse.